Introducere

Necesitatea de a ne înconjura de FRUMOS este veche de când omenirea, ne alimentează viețile cu vise și dorințe și ne dă energia de a le atinge. LUMINA, cea care pune lucrurile frumoase în valoare, ne influențează permanent calitatea vieții, făcând-o mai caldă sau mai rece, mai optimistă sau mai puțin. De aici vine dorința de a „manipula” lumina, de a o colora, de a-i da posibilitatea să ne inducă o permanență stare de bine, indiferent dacă afară este soare sau înnorat, dacă este zi sau noapte. Astfel, omenirea a creeat sticla colorată care filtrează lumina și creează un mediu controlat din punct de vedere spectral, inducând stări sufletești pozitive, adecvate unei vieți împlinite.
Aranjarea mai multor piese de sticlă colorată într-un ansamblu controlat din punct de vedere estetic are că rezultat un VITRALIU, o „pictura” translucidă, cu străluciri fermecatore.
Originile vitraliilor se pierd în timp, acestea fiind folosite mai ales pentru înfrumusețarea ferestrelor bisericilor, însă după ce John Lafarge brevetează sticla opalescentă și Louis Confort Tiffany introduce folia de cupru în procesul de asamblare, arta sticlei cunoaște noi domenii de aplicabilitate. VITRALIUL a depășit destinația sa monumentală, și, pătrunzând în reședințe private sub formă de uși, ferestre, luminatoare sau corpuri de iluminat, cunoaște o creștere continuă de popularitate.